Adina Popescu ne invită într-o călătorie nostalgică și emoționantă înapoi în anii '80, într-o Românie comunistă văzută prin ochii unui copil. "Vine vacanța cu trenul din Franța" nu este doar o carte, ci o capsulă a timpului, presărată cu amintiri dulci-amărui, despre o lume cu restricții, dar și cu o ingenioasă capacitate de a găsi bucurie în cele mai simple lucruri. Adina Popescu, cu un stil simplu, dar vibrant, ne introduce în intimitatea unei copilării marcate de penurie, dar scăldată în afecțiune.
Adina, eroina și totodată naratoarea, ne ia de mână și ne poartă în vacanțele ei alături de mama ei, Doina, o femeie pragmatică și caldă, mereu atentă la nevoile familiei, și de tatăl, Anton, un rebel veșnic nemulțumit, dar cu un simț al umorului aparte și o revoltă surdă împotriva sistemului. Împreună, ei formează un trio inedit, străduindu-se să ofere Adinei o copilărie cât mai normală, în ciuda greutăților și a frigului pătrunzător din apartamentul bucureștean. Familia este o fortăreață în care se ascund de realitățile unei societăți opresive.
Prima parte, "La munte", ne poartă prin peisajele pitorești ale Văii Drăganului, Bușteniului și Sinaiei. Excursiile de duminică cu trenul, unde Anton rezolva rebusuri și Adina se pierdea în aventurile lui Habarnam, plimbările prin pădure, unde Anton se temea mai mult de urși decât de Partid, aventurile cu sania și gustul dulce-amar al ciocolatei chinezești expirate – o amintire cu parfum de contrabandă și regret - compun un tablou al simplității și al farmecului copilăriei. Tabăra de la Predeal se dovedește o experiență anostă, o lecție amară despre singurătate și dorul de casă.
"La mare", drumul către azurul visat e pavat cu cozi interminabile la ONT (Oficiul Național de Turism), unde Doina, cu o răbdare de fier, reușește să obțină biletele mult râvnite. Odată ajunși, se izbesc de realitatea: stațiuni pentru "turiști interni" și altele, sclipitoare, dincolo de garduri - o metaforă a inegalității din societate. Gustul Pepsi-ului băut pe furiș la "Calul Bălan", mirosul de alge și hamsii prăjite pe faleză, toate acestea transformă vacanța într-o evadare dulce-amară. Sejurul la Cap Aurora, inițial un privilegiu, se transformă într-o experiență apăsătoare, cu teamă de radiații și suspiciuni. Aici, în loc de nisip fin, simți asprimea scoicilor sub picioare, o amintire pregnantă a restricțiilor și a compromisurilor. O vacanță la Constanța în gazdă va avea ca rezultat o lecție despre cum se fac copiii.
Partea a treia, "În orice împrejurare", e un caleidoscop de amintiri despre bunici, verișori și călătorii prin țară. Vizita la Jegălia, unde Natașa, prietena mamei, încearcă să-și refacă viața după un divorț, oferă Adinei o perspectivă asupra vieții rurale, cu miros de fân proaspăt cosit și gust de lapte direct de la vacă. Vacanțele la Cluj, în apartamentul bunicii, sunt pline de jocuri în spatele blocului, de întâlniri cu prieteni dragi și de mirosul îmbietor al prăjiturilor făcute de mama mare. Olimpiada de gimnastică, cu medaliile din staniol și cu lacrimile amare ale înfrângerii, o învață despre importanța perseverenței și a prieteniei. Acolo, în sânul familiei, este protejată de greutățile care apasă asupra restului țării. Revoluția din 1989, cu ecourile ei tragice ajunse până la Cluj, zguduie lumea Adinei și deschide o fereastră spre o realitate incertă.
Călătoria la Budapesta, după căderea comunismului, e o explozie de culoare și abundență. Supermarketurile strălucitoare, pline de produse necunoscute, grădinile zoologice unde animalele se plimbă libere, insuflă speranță și entuziasm.
"Vine vacanța cu trenul din Franța" este o carte despre familie, prietenie, maturizare și despre capacitatea de a găsi bucurie în cele mai grele momente. Adina Popescu ne oferă o perspectivă unică asupra unei epoci apuse, evocând cu umor și sensibilitate amintiri care ne vor emoționa, ne vor face să reflectăm asupra valorilor care contează cu adevărat în viață și, poate, să ne amintim cu un zâmbet de mirosul de detergent "Lebăda" din casa bunicilor.
